Mesterita papusilor de panusi






Natalia Cangea: „N-aş putea trăi în afara artei”


Măşti tradiţionale, figuri zoomorfe şi antropomorfe, suvenire, panouri decorative - sunt creaţiile-unicat ale meşteriţei populare Natalia Cangea, expuse ieri la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Expoziţia cuprinde circa 230 de piese artizanale, confecţionate din cele mai ingenioase materiale - pănuşi, papură, răchită şi paie - pe care autoarea le-a împletit şi le-a îmbinat cu mare dexteritate în diverse compoziţii florale şi reprezentări figurative. 

Lumea Nataliei Cangea este o filosofie personală transpusă în vibraţii cromatice insolite, ce oferă o mostră din personalitatea şi individualitatea artistei. Subtilă, discretă, rafinată, creaţia ei oferă un tip de modernitate temporală.

Meşteriţa susţine ca a fost pasionată de această artă de timpuriu, a început s-o practice chiar din copilărie, când a învăţat primele modalităţi tehnice de la bunica sa. Muza ei este natura: „Eu vin de pe malul Nistrului şi al Răutului. Acest spaţiu ce abundă în vegetaţie a constituit întotdeauna sursa mea de inspiraţie”. Arta ei reprezintă trăiri, retrăiri, vise şi speranţe regăsite, al căror trecut sau prezent a fost eternizat. „Am încercat să refulez această pasiune pentru artă, însă a fost inutil, acum nu mai pot trăi în afara ei, e ca un panaceu al sufletului meu”.

Directorul adjunct al Secţiei ştiinţă din cadrul Muzeului de Etnografie, Varvara Buzilă, susţine că datorită viziunii pe care o posedă, meşteriţa „salvează un meşteşug minor cândva, dar care îşi revendică un loc aparte în peisajul nostru cultural”. Ea spune că materialul utilizat este unul tradiţional, ecologic şi accesibil. „O bună parte dintre formele pe care le creează artista, sunt de inspiraţie modernă, care reuşesc să rămână în spaţiul nostru tradiţional”, crede Buzilă.

Valentina Onofreescu, o altă colaboratoare a muzeului, ne mărturiseşte că, deşi Cangea a participat la numeroase expoziţii, astăzi a avut parte de prima sa personală. „Artista a participat la diferite expoziţii în Moldova, Ucraina, România şi Rusia, unde a obţinut Premiul Mare la Jocurile Delfice, deţine titlul de cel mai bun meşter popular din Moldova, care împleteşte fibre vegetale”, a mai spus ea.
 
Nadia Tataru


Relansarea unui meşteşug pe malul Nistrului

Prima impresie pe care şi-o face cineva despre Natalia Cangea ar putea fi următoarea: o femeie energică, hotărâtă să pună pe picioare un meşteşug de la „periferia” meşteşugurilor tradiţionale, e vorba de împletitul în fibre vegetale.
Unul din gândurile celor care au iniţiat şi organizat la Iaşi, începând cu anul 2000, Târgul Meşterilor Populari din Moldova era şi acela de a invita cât mai mulţi meşteri populari din Basarabia; însă, socoteala de la Iaşi nu s-a potrivit mai deloc cu cea de peste Prut, până azi, la nici una din cele 10 ediţii ale târgului de la Iaşi, neputând participa decât doar 3-4 meşteri basarabeni; e adevărat, întotdeauna au venit în vechea capitală a Moldovei reprezentanţi de frunte ai meşteşugarilor de peste Prut. Adesea, printre aceştia a fost şi Natalia Cangea.

…Cine trece pragul casei sale din Zolonceni poate vedea la faţa locului cum i-au naştere minunatele obiecte confecţionate, cel mai adesea, din banale pănuşi de porumb. De asemenea, aici, nu departe de malul Nistrului, ospitalitatea familiei Cangea este de-a dreptul copleşitoare. În acest cadru, extrem de primitor, afli că meşteriţa a deprins tainele împletitului de la una din bunicile sale; multă vreme nu l-a practicat, însă prin 1994-1995, a început serios să se preocupe de relansarea acestui meşteşug, gândindu-l ca pe o mică afacere. Treptat, a început a deveni cunoscută în toată Basarabia, apoi şi în România, ajungând şi în Bulgaria şi în Rusia. De o perseverenţă rară, Natalia Cangea a antrenat în munca sa toată familia, trei generaţii unindu-se într-un gând nobil.

Recunoaşterea talentului excepţional al Nataliei Cangea nu a întârziat să apară; relativ repede a devenit membră a Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova, în 2004 a intrat în selecta Academie a Artelor Tradiţionale de la Sibiu (România), acolo unde puţini meşteri ajung înainte de a împlini 45 de ani, iar din 2007 este şi membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova (cu sediul la Iaşi). Desigur, nu mai amintim de celelalte multe premii şi diplome obţinute la numeroasele târguri şi festivaluri la care a participat de-a lungul anilor! Toate onorează o activitate meşteşugărească exemplară şi un om deosebit! Iar faptul că Natalia Cangea predă copiilor de la centrul de Creaţie şi Agrement din Criuleni tainele împletitului spune şi mai multe despre modul în care a înţeles rostul acestui meşteşug şi datoria de a-l perpetua peste timp!

Se cuvine să mai amintim şi faptul că Natalia Cangea este un patriot în sensul primar al termenului, adică un făptuitor, ajutând mereu ASTRA din Criuleni şi pe cea din Iaşi în realizarea manifestărilor specifice. Astfel, a făcut parte din delegaţiile astriste care au cutreierat în ultimii ani nordul Bulgariei, sud-vestul Ucrainei şi numeroase localităţi din România.

 



FII PRIMUL! 

„Mă bucur foarte mult când mi se spune că aproape în fiecare al doilea birou pot fi găsite suvenire create de mâna mea. Sunt şi localuri care se decorează cu lucrările mele din pănuşi”

Peste 230 de lucrări împletite din fibre vegetale pot fi admirate în cadrul expoziţiei jubiliare a meşterului popular Natalia Cangea, inaugurată la 9 februarie curent  la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. În cadrul expoziţiei sunt expuse măşti tradiţionale, figuri zoomorfe şi antropomorfe, suvenire, panouri decorative, creaţii ale meşteriţei populare, care vor fi aici până la 25 februarie curent. Natalia Cangea este membru al Uniunii Meşterilor Populari din R. Moldova, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, deţinătoarea multor premii şi diplome oferite în ţară şi peste hotare. „Nu ştiu dacă există vreun colţişor în lume unde n-au plecat lucrările mele”, ne-a mărturisit meşteriţa.

Vine din localitatea Zolonceni, raionul Criuleni, situată pe malul Nistrului şi al Răutului şi crede că energia acestor două râuri îi dă puterea să creeze. Împletitul din fibre vegetale l-a îndrăgit din copilărie de la părinţi şi bunici. „Ţin minte şi acum când mergeam pe deal şi tata mă învăţa să împletesc cosiţe din ierburile care erau la sezon”, ne spune Natalia Cangea.

„Lumea mea este lumea artei”

De cincisprezece ani este membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, timp în care se dedică totalmente acestui meşteşug. Spune că nu ar putea exista fără a meşteri ceva. „Lumea mea este lumea artei. Lucrările mele sunt făcute cu mare dragoste, în ele îmi depun toată energia acumulată, visele, speranţele, trăirile mele. Am măşti-portret, care redau diferite chipuri şi stări ale sufletului uman, lucrate din pănuşă, papură; preşuri şi panouri decorative lucrate din papură cu diferite ornamente; jucăria, la care eu ţin foarte mult, pentru care am scris şi o carte „Jucăria din fibre vegetale”, lansată în februarie 2009, unde sunt descrise douăzeci de poziţii de jucării. De la jucăria mică, cu lungimea de 5-7 cm, până la cele mari, de aproximativ jumătate de metru. Mai meşteşugăresc şi o gamă largă de obiecte mai mici – suvenire, care sunt solicitate”, ne-a comunicat meşterul popular.

„Mă bucur foarte mult când mi se spune că practic în fiecare al doilea birou se găsesc suvenire create de mâna mea. Sunt şi localuri care se decorează cu lucrările mele din pănuşe”, ne-a spus zolonceneanca.

Creaţie din curte până-n casă

Pe lângă faptul că o mare parte din timp meşteşugăreşte diverse obiecte din fibre vegetale, mai lucrează la Centrul de Creaţie şi Agrement pentru copii din Criuleni. Are mai multe promoţii, pe care le-a învăţat meşteşugul pe care-l posedă.  Discipolii ei sunt laureaţi la mai multe concursuri. „Mă bucură că copiii iubesc această artă şi mereu vor să creeze ceva. Am urmaşi şi cred că orice creator are nevoie de ei, pentru a transmite generaţiilor viitoare meşteşugul pe care îl practică. Azi, foarte puţini mai practică împletitul din pănuşi”. Printre urmaşi şi discipoli este şi fiul său, Iacob Cangea, care, la cei 22 de ani ai săi, este membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova.

Solicitată de JURNAL de Chişinău să spună ce lucrări personale are la ea acasă, meşteriţa populară a spus că „la noi creaţia începe în curte şi e peste tot în casă. Am o cameră amenajată cu lucrările mele, vizitată de cei care-mi păşesc pragul casei, dar mă încântă faptul că sunt oameni care au deja colecţiile mele. Deseori la expoziţii sunt întrebată dacă am şi creaţii noi”, susţine meşteriţa.

Arta este o căutare continuă

„Mereu vin cu ceva nou la orice expoziţie”, ni se confesează doamna Cangea. Spune că mereu este în căutare şi niciodată nu este mulţumită de etapa la care a ajuns, zicând că „arta este o căutare continuă”.

În prezent, Natalia Cangea lucrează la o colecţie de păpuşi mari. Este deţinătoarea mai multor premii şi diplome atât în ţară, cât şi peste hotare. A participat la expoziţii în Ucraina, România, Bulgaria, Germania, Rusia, China. Recent, a lucrat la o colecţie specială de opinci şi clopoţei care s-a bucurat de un succes enorm în China. „Nu ştiu dacă există vreun colţişor în lume, unde să nu fi plecat lucrările mele, pentru că oriunde avem conaţionali de-ai noştri şi suvenirele sunt transmise, mai ales, de sărbători. Şi turiştiilor care vizitează Moldova le plac măştile confecţionate de mine. Uneori vizitatorii expoziţiilor îşi descoperă cu uimire rudele, colegii, prietenii în măştile tradiţionale”, conchide meşteriţa Natalia Cangea.

Victoria POPA


Jucării din fibre vegetale

de Tiberiu COSOVAN
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)


Natalia Cangea, unul dintre cei 12 meşteri populari autentici care au participat la cea de-a VI-a ediţie a Taberei de creaţie de la Păltinoasa, tabără care s-a desfăşurat săptămâna trecută sub egida şi cu susţinerea Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi şi a Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului, îmbină tradiţia cu ingeniozitatea, confecţionând jucării din fibre vegetale.

 

Panouri decorative şi jucării confecţionate din papură şi pănuşi de porumb

Membru al Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova, al Academiei Artelor Tradiţionale din România, al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova - Iaşi şi al Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului, deţinătoare a titlului de „Cel mai bun împletitor din fibre vegetale” la Târgul-concurs „Tezaur” de la Chişinău şi distinsă de Ministerul Culturii din România cu „Diploma de excelenţă” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Natalia Cangea, care este de loc din satul Zolonceni, raionul Dubăsari, este conducătorul Cercului „Arta împletitului din fibre vegetale”, din cadrul Centrului de Creaţie şi Agrement al Elevilor, din localitatea Criuleni.

În Tabăra de creaţie de la Păltinoasa, tabără instalată pe malul pârâului Bucovăţ la cabana meşterului cioplitor Toader Ignătescu, Natalia Cangea s-a remarcat prin realizarea unor panouri decorative şi jucării confecţionate din papură şi pănuşi de porumb.

 

Tainele unui străvechi meşteşug popular, care a fost dat uitării

Autoarea unei lucrări prin care dezvăluie tainele unui străvechi meşteşug popular, care, o bună bucată de vreme, a fost dat uitării, confecţionarea jucăriilor din fibre vegetale (lucrarea „Jucării din fibre vegetale” a apărut anul trecut, la Editura „Cu drag” de la Chişinău, şi este recomandată ca suport didactic atât în instituţiile preşcolare, cât şi la educaţia tehnologică a elevilor din şcolile generale), Natalia Cangea este unul dintre reprezentanţii de frunte ai artelor tradiţionale din Republica Moldova.

Pasiunea pentru împletitul din fibre vegetale şi pentru confecţionarea jucăriilor din papură şi pănuşi de porumb vine de la bunica ei, născută „pe vremea coasei, în anul 1911”.

Natalia Cangea povesteşte că, mai demult, oamenii îşi marcau existenţa prin muncile câmpului („pe vremea coasei”), sau prin coacerea roadelor („pe vremea cireşelor”).

 

Păpuşa din păpuşoi

Natalia, care duce mai departe prenumele bunicii sale, spune că aceasta a învăţat-o de mică să-şi facă „o păpuşă din păpuşoi”.

Povestea păpuşilor din fibre vegetale vine din copilăria bunicii, când, aşa cum îi povestea aceasta nepoatei, întreaga familie se ducea la cosit („dis-de-dimineaţă, ca să înceapă lucrul pe răcoare”), iar copiii „rămâneau dormind în căruţe”.

Când copiii se trezeau, găseau alături o jucărie din paie, „o păpuşă confecţionată din primul snop tăiat cu secera”.

Părinţii le spuneau copiilor că atâta timp cât ei se află la lucru în câmp „păpuşa îi păzeşte de răi şi de rele”.

Memorând acest obicei şi perfecţionându-şi îndemânarea de a confecţiona păpuşi din paie, din papură şi din pănuşi de porumb, Natalia Cangea transmite mai departe o tradiţie şi un meşteşug.

 

Jucării din fibre vegetale, care păstrează culorile şi aromele naturii

În cartea sa, Natalia Cangea spune că „oricine poate împleti diferite figurine din fibre vegetale”, urmând indicaţiile descrise în amănunt, însoţite de ilustraţii. Învăţăcelul află din această carte cum se separă pănuşile de ştiulete, cum trebuie alese, cum se pun la uscat „în locuri umbrite şi bine aerisite”, cum se ambalează pentru păstrare şi parcurge apoi toate fazele de lucru pentru confecţionarea păpuşilor.

Sunt prezentate în cartea Nataliei Cangea o serie de jucării confecţionate din fibre vegetale, figurine mai simple sau mai complexe şi metodele de realizare. Jucării mari şi mici (păpuşi, îngeraşi, fluturaşi, cerbi, căţeluşi...) şi etapele lor de confecţionare sunt descrise în această lucrare care constituie un îndrumar teoretic pentru confecţionarea jucăriilor din fibre vegetale, jucării ecologice care păstrează culorile şi aromele naturii.

 

„Păzitorul casei”

În tabăra de la Păltinoasa, Natalia Cangea a realizat un panou împletit din papură, pe care se află două păpuşi din fibre vegetale, o pereche (fetiţă şi băieţel) cu corpurile şi straiele executate cu multă abilitate şi talent de artizan.

Natalia Cangea spune că acest panou decorativ, atârnat pe perete, are rol protector în gospodărie („păzeşte liniştea, dragostea şi înţelegerea”) şi se numeşte „Păzitorul casei”.

Sursa:www.monitorulsv.ro



Ea e academiciana care face artă din fibre vegetale!


Ea e academiciana care face artă din fibre vegetale!

Recent, la Moldexpo a avut loc expoziţia “Infoinvent-2011″ – un spaţiu pentru întâlniri de afaceri între companii inovaţionale, colaboratori ştiinţifici, inventatori, firme comerciale şi de producere.
Natalia Cangea, unul dintre cei mai iscusiţi meşteri populari autentici, a participat la cea de-a XII ediţie „Infoinvent”. Mai mult de 300 de lucrări din pănuşi realizate manual de domnia sa au fost prezentate juriului şi vizitatorilor, iar la închiderea lucrărilor expoziţiei a plecat acasă cu două medalii de argint.

Doina POPOV

Doamna Natalia este primul meşter popular din Republica Moldova care a descoperit arta din pănuşi. Încă din copilărie confecţionează păpuşi şi tablouri din fibre vegetale, iar talentul l-a moştenit de la bunica sa. De mai bine de 15 ani este membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, Membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România şi lucrează la Centrul de Creaţie şi Agrement din Criuleni. Ea a transmis acest meşteşug mai multor generaţii de copii, printre care se află şi fiul său, Iacob, care este membru al Uniunii Meşterilor Populari din Moldova. „Copiii învaţă de la mine să îndrăgească această artă şi mereu vor să creeze ceva nou, iar acest fapt mă bucură. Consider că orice artizan are nevoie de urmaşi pentru a transmite şi generaţiilor următoare meşteşugul pe care îl practică”, ne-a declarat doamna Natalia Cangea.
Prima sa lucrare, doamna Natalia a confecţionat-o la o vârstă fragedă. Pe atunci bunica îi confecţiona păpuşi din pănuşi, astfel a prins şi ea această artă deosebită. În popor se spune că aceste păpuşi au o istorie aparte. „Când sătenii mergeau pe câmp la secerat, aveau obiceiul ca din primul seceriş să fie confecţionată o păpuşă pe care mai apoi o dăruiau copiilor. Acestea aveau menirea de a proteja copiii pe timpul nopţii, iar ziua le servea micuţilor drept jucărie’’, ne-a dezvăluit Natalia Cangea.


O simplă jucărie din pănuşi poate fi confecţionată cam în jumătate de oră, pe când o lucrare mai complexă poate fi realizată în mai multe zile, în dependenţă de tehnică, de pregătirea materialelor şi a detaliilor necesare compoziţiei, iar preţul lucrărilor e pe potriva efortului investit: o jucărie simplă poate fi procurată la preţul de 10 lei, pe când compoziţiile mari ajung la 500 de lei.
În cadrul expoziţiei „Infoinvent”, domnia sa a prezentat atât lucrări proprii, cât şi creaţii ale elevilor săi, cu care se mândreşte nespus de mult. „Copiii au confecţionat pălării, bomboniere, coşuleţe, păpuşi etc. Acestea au fost realizate prin diferite tehnici de lucru, pe care le dezvălui şi în manualul didactic pe care l-am publicat, „Jucării din fibre vegetale”. Această carte constituie un suport didactic pentru toţi doritorii care vor să deprindă arta din pănuşi, chiar şi pentru copiii de vârstă preşcolară’’, ne-a comunicat meşterul.
La ediţia „Infoinvent” din acest an, din cei 70 de participanţi, Nataliei Cangea i-au revenit două medalii de argint – una pentru lucrările proprii şi alta pentru cele ale copiilor de la Centrul de Creaţie şi Agrement din Criuleni.*


Medalii de argint pentru "Povestea Mainilor"


image1

Expozitia Internationala Specializata de inventii, tehnologii si produse noi "INFOINVENT-2011", editia a XII-a , desfasurata in perioada 22 - 25 noiembrie 2011 in pavilioanele C.I.E. "Moldexpo" S.A, organizata de Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala a Republicii Moldova (AGEPI), Centrul International de Expozitii "Moldexpo" a autentificat progresul impletitorilor din fibre vegetale din Criuleni.

Circa 400 de inventii si modele de utilitate, produse si tehnologii noi, soiuri de plante, desene si modele industriale, artizanat si mestesuguri, elaborate in ultimii doi ani au fost prezentate publicului larg. In afara de expozanti din Republica Moldova, la "INFOINVENT" au participat reprezentantii Oficiului European de Brevete (OEB) cu sediul la Munchen, Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci din Romania (OSIM), Forumului Inventatorilor Romani de la Iasi, Institutului National de Cercetare-dezvoltare pentru Stiinte Biologice din Bucuresti, Universitatii din Oradea, Universitatii de Stat de Farmaceutica din Ucraina, Universitatii Pedagogice de Stat din or. Harcov, Academiei Militare-Maritime din or. Sevastopol si Universitatii de Stat din Moscova.

Raionul Criuleni a fost reprezentat de mesterita Natalia Cangea, care pe langa lucrarile personale a scos in lume si articolele confectionate din panusi de papusoi de membrii cercului " Povestea Mainilor", ce activeaza la Centrul de Creatie al Copiilor din Criuleni.

Forumului Inventatorilor Romani de la Iasi a acordat medalia de argint Centrului de Creatie al copiilor din Criuleni, iar Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala a Republicii Moldova (AGEPI)- medalie de agrint Nataliei Cangea, mesterita de la Zolonceni care a fondat cercul " Povestea Mainilor" la acest centru si transmite cu drag mestesugul stramosesc beneficiarilor acestei institutii, contribuind la promovarea valorilor nationale si perpetuarea mestesugului.

Solicitata de "E. C" Natalia Cangea a recunoscut ca la editia a XII-a si-a stabilit un nou obiectiv pentru urmatorii doi ani - sa intre in posesia medaliei de aur. Or, la editia anterioara Natalia Cangea a fost detinatoarea medaliei de bronz.


Sursa:estcurier.api.md


cccccccccccccccccccccccccccccc

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc


Mărţişorul, în atenţia Biroului UNESCO

Autorităţile din Bulgaria au propus Ministerului Culturii de la Chişinău să pregătească actele necesare pentru a fi depuse la biroul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) cu sediul în Paris, ca obiceiul de Mărţişor să fie inclus în patrimoniul cultural protejat, a anunţat, pe 1 martie, Varvara Buzilă, doctor în etnologie. Anunţul a fost făcut în cadrul ceremoniei de inaugurare a celei de-a VIII-a ediţii a expoziţiei tradiţionale „Mărţişor”, de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.


În cadrul acestei expoziţii, care va fi deschisă pentru public până la sfârşitul lunii martie, au fost lansate mărci nominale din seria „Artizanat”. Cei interesaţi vor putea urmări în cadrul acestei expoziţii şi lucrările meşterilor populari: Ecaterina Popescu – ţesutul covoarelor, Ludmila Berezin – croşetare, Natalia Cangea – împletitul în fibre vegetale.

În cadrul expoziţiei, Varvara Buzilă a specificat că românii sărbătoresc tradiţia Mărţişorului împreună cu toate popoarele balcanice, între care bulgarii, sârbii, ungurii, macedonenii, aromânii. Totodată, suntem cel mai de est popor care mai păstrează acest obicei.

Cercetător ştiinţific, doctor în etnologie, Varvara Buzilă a menţionat că strămoşii noştri purtau mărţişoare la picioare, la mâini, ca bulgarii. La începutul secolului trecut, românii mai purtau mărţişoare la gât, pentru a sărbători venirea primăverii, a specificat etnologul.

Un alt obicei românesc, despre care am relatat în ziarul FLUX, colindatul flăcăilor, va fi înaintat în anul curent pentru a fi inclus în lista patrimoniului imaterial cultural protejat de UNESCO.

Anterior, Republica Moldova a depus la Paris dosarul cu privire la includerea în lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO a Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi. În anul 2009, România a reuşit să înregistreze doina în patrimoniul cultural protejat de UNESCO.

Sursa:www.flux.md

Video Natalia Cangea

http://blog2.jurnal.md/vechi/173894.mp4





Ţara Moldova
Oraş Criuleni
Adresa Zolonceni
Telefon 037324855361,
Website nataliacangea.fermer.md